O PROJEKTU
Naziv projekta: Lingvistički opis francuskog jezika s kroatofonog i inih motrišta: frazemi i paremije
Kratica projekta: FRACROPAR
Kratkoročnim institucijskim projektom FRACROPAR 2025. godine započela je izrada trojezične mrežne baze francuskih frazeoloških i paremioloških jedinica i njihovih ekvivalenata u hrvatskom i rumunjskom jeziku koja ima za cilj pridonijeti boljem poznavanju i razumijevanju frazema i paremija, osobito kroz uvid u njihova konceptualna izvorišta.
Polazište istraživanja čini kontekstualizirani pristup frazemima i paremijama u francuskom jeziku s obzirom na ekvivalente u hrvatskom i rumunjskom jeziku. Opis jedinica provodi se na odabranoj skupini frazema i paremija u francuskom jeziku, i to kontrastivno te utemeljeno na kognitivno-lingvističkom pristupu. Na taj način ostvaruje se objedinjena trojezična paremijsko-frazeološka baza, potkrijepljena primjerima iz usporedivih mrežnih korpusa.
Polazeći od inicijalno obrađene skupine jezičnih jedinica, moguće je naknadno uključivanje novih frazema i paremija, kao i njihovih ekvivalenata na drugim jezicima, čime bi se osigurala mogućnost daljnjeg proširenja višejezičnosti baze. Frazemi i paremije predstavljaju važan segment leksičke kompetencije svakog govornika materinskog ili stranog jezika, uključujući i kroatofone i rumanofone govornike francuskog jezika. Baza je namijenjena profesorima, studentima i učenicima, ali i prevoditeljima i ostalim stručnjacima.
TERMINOLOŠKI OKVIR
Paremija je viši rodni pojam za sažete izreke, poslovice, maksime, aforizme, sentencije, slogane itd., kojima u rečeničnom obliku iskazujemo neko životno iskustvo, savjet, pouku ili mudrost. Frazem je jezična jedinica kojoj je oblik ustaljen stalnom upotrebom, skup riječi sa ustaljenim značenjem koje je različito od zbroja značenja njegovih članova, funkcionira kao dio rečenice/iskaza (hjp.hr).
KORPUS
Korpus frazema i paremija obuhvaćenih ovim istraživanjem temelji se na kombinaciji čestotnosti koja proizlazi iz baza podataka (Refranero multilingüe / Instituto Cervantes (Centro Virtual Cervantes), Google N-gram Viewer, Lexique i Subtlex, frWaC, hrWaC) i kroz procjenu Alexis Messmera, ugovornog lektora na Odsjeku za romanistiku FFUNIZG, izvornog govornika francuskog jezika s višedesetljetnim iskustvom poučavanja francuskog jezika kroatofonim učenicima i studentima. Bazom francuskih frazema i paremija koja proizlazi iz ovog projekta obuhvaćeno je 30 frazema i 15 paremija.
SUDIONICI
Voditelj projekta: prof. dr. sc. Bogdanka Pavelin Lešić, u trajnom izboru, Odsjek za romanistiku FFUNIZG
Alexis Messmer, lektor, Odsjek za romanistiku FFUNIZG
Delia Georgeta Ćupurdija, viši lektor, Odsjek za romanistiku FFUNIZG
dr. sc. Ivanka Rajh, lektor, Odsjek za romanistiku FFUNIZG
prof. emer. Guy Achard-Bayle, Université de Lorraine
prof. dr. sc. Daniela Dinca, Université de Craiova
prof. dr. sc. Velimir Piškorec, u trajnom izboru, FFUNIZG
izv. prof. dr. sc. Barbara Vodanović, Sveučilište u Zadru
Nina Stropnik, mag. edu. franc. philol., Angla, škola stranih jezika
Titre du projet : Description linguistique de la langue française du point de vue croatophone et d'autres perspectives : unités phraséologiques et parémies
Acronyme du projet : FRACROPAR
Le projet institutionnel à court terme FRACROPAR, lancé en 2025, a pour objectif de développer une base de données en ligne contenant des unités phraséologiques et parémiologiques en français, ainsi que leurs équivalents en croate et en roumain, dans le but de favoriser une meilleure connaissance et compréhension des unités phraséologiques et des parémies, notamment par l'analyse de leurs fondements conceptuels.
L'approche adoptée repose sur une contextualisation des unités phraséologiques et des parémies en langue française, analysés à partir de leurs équivalents en croate et en roumain. La description des unités se fonde sur un corpus sélectionné d'unités phraséologiques et de parémies françaises, selon une approche contrastive et cognitivo-linguistique. Ainsi, une base trilingue intégrée phraséologique et parémiologique est élaborée, enrichie d'exemples des corpus en ligne comparables.
Partant d'un ensemble initial d'unités traitées, la structure du projet permet l'intégration ultérieure de nouvelles unités phraséologiques et parémiologiques, ainsi que de leurs équivalents dans d'autres langues, ouvrant ainsi la voie à une extension multilinguiste de la base. Les unités phraséologiques et les parémies constituent un élément clé de la compétence lexicale de tout locuteur, qu'il soit natif ou apprenant d'une langue étrangère – y compris les locuteurs croatophones et roumanophones du français. La base est destinée aux enseignants, étudiants, élèves, traducteurs, ainsi qu'à d'autres spécialistes de la langue.
CADRE TERMINOLOGIQUE
La parémie est un terme générique désignant des énoncés brefs comme les proverbes, maximes, aphorismes, sentences, slogans, etc., exprimant une expérience de vie, un conseil, une leçon ou une sagesse populaire à partager sous forme phrastique toute faite. L'unité phraséologique, quant à elle, est une unité linguistique dont la forme est fixée par l'usage, un groupe de mots ayant un sens figé, souvent non déductible de ses composants, et qui fonctionne comme partie d'une phrase.
CORPUS
Le corpus d'unités phraséologiques et de parémies étudié dans le cadre de ce projet repose sur une combinaison de critères de fréquence issus de différentes bases de données (Refranero multilingüe / Instituto Cervantes, Google N-gram Viewer, Lexique et Subtlex, frWaC, hrWaC), ainsi que sur l'évaluation d'Alexis Messmer, lecteur au Département d'études romanes à la Faculté de philosophie et lettres de l'Université de Zagreb (FFUNIZG) et locuteur natif de français avec plusieurs décennies d'expérience dans l'enseignement du français à des apprenants croatophones.
La base issue de ce projet inclut 30 unités phraséologiques et 15 parémies françaises et leurs équivalents en croate et en roumain.
PARTICIPANTS
Responsable du projet : Bogdanka Pavelin Lešić, professeur des universités classe exceptionnelle, Département d'études romanes, FFUNIZG
Alexis Messmer, lecteur, Département d'études romanes, FFUNIZG
Delia Georgeta Ćupurdija, lectrice, Département d'études romanes, FFUNIZG
Ivanka Rajh, lectrice, Département d'études romanes, FFUNIZG
Prof. émérite Guy Achard-Bayle, Université de Lorraine
Daniela Dinca, professeure de l'Université de Craiova
Velimir Piškorec, professeur des universités classe exceptionnelle, FFUNIZG
Barbara Vodanović, maître de conference HDR de l'Université de Zadar
Nina Stropnik, mag. edu. en philologie française, Angla – école de langues
Titlul proiectului: Descriere lingvistică a limbii franceze din perspectivă croatofonă și din alte perspective: frazeologisme și parimii
Acronimul proiectului: FRACROPAR
Prin proiectul instituțional pe termen scurt FRACROPAR, în anul 2025 a început elaborarea unei baze de date trilingve online a unităților frazeologice și a paremiologice franceze precum și a echivalentelor lor în limba croată și română. Scopul acesteia este de a contribui la o mai bună cunoaștere și înțelegere a frazeologismelor și parimiilor, în special prin evidențierea surselor lor conceptuale.
Punctul de plecare al cercetării îl constituie abordarea contextualizată a frazeologismelor și parimiilor în limba franceză, în raport cu echivalentele lor din croată și română. Descrierea unităților se realizează pe un grup selectat de frazeologisme și parimii din limba franceză, printr-o analiză contrastivă și pe baza unei abordări cognitiv-lingvistice. În acest fel, se realizează o bază frazeologică și paremiologică trilingvă integrată, sprijinită de exemple din corpusuri comparabile online.
Pornind de la un grup inițial de unități lingvistice analizate, este posibilă includerea ulterioară a unor noi frazeologisme și parimii, precum și a echivalentelor lor în alte limbi, ceea ce asigură posibilitatea extinderii multilingvismului bazei. Frazeologismele și parimiile reprezintă un segment important al competenței lexicale a oricărui vorbitor de limbă maternă sau străină, inclusiv al vorbitorilor croatofoni și românofoni ai limbii franceze. Baza este destinată profesorilor, studenților și elevilor, dar și traducătorilor și altor specialiști.
CADRUL TERMINOLOGIC
Parimia este un termen-umbrelă pentru zicători concise, proverbe, maxime, aforisme, sentințe, slogane etc., prin care se exprimă sub formă de propoziție o experiență de viață, un sfat, o învățătură sau o înțelepciune. Frazeologismul este o unitate lingvistică al cărei tipar este fixat prin uz constant, un grup de cuvinte cu un sens stabil diferit de suma sensurilor elementelor sale și funcționează ca parte a unei propoziții/enunț.
CORPUS
Corpusul de frazeologisme și parimii analizate în cadrul acestui proiect se bazează pe o combinație între frecvența atestată în bazele de date (Refranero multilingüe / Instituto Cervantes, Google N-gram Viewer, Lexique și Subtlex, frWaC, hrWaC) și evaluarea lui Alexis Messmer, lector la Departamentul de Romanistică, FFUNIZG, vorbitor nativ de franceză cu o experiență vastă în predarea limbii franceze studenților și elevilor croatofoni. Corpusul include 30 de frazeologisme și 15 parimii din limba franceză.
PARTICIPANȚI
Coordonator proiect: conf. univ. dr Bogdanka Pavelin Lešić, Departamentul de Romanistică, FFUNIZG
Alexis Messmer, lector, Departamentul de Romanistică, FFUNIZG
Delia Georgeta Ćupurdija, lector, Departamentul de Romanistică, FFUNIZG
dr Ivanka Rajh, lector, Departamentul de Romanistică, FFUNIZG
prof. emerit Guy Achard-Bayle, Université de Lorraine
conf. univ. dr. Daniela Dinca, Universtatea din Craiova
conf. univ. dr Velimir Piškorec, profesor titular, FFUNIZG
conf. Univ. Barbara Vodanović, Universitatea din Zadar
Nina Stropnik, mag. edu. franc. philol., Școala de limbi străine Angla
